Prin ce se diferențiază analiza jungiană de celelalte forme de terapie și analiză?

Prin ce se diferențiază analiza jungiană de celelalte forme de terapie și analiză? C. G. Jung, este un psihiatru elvețian care a pus bazele terapiei analitice. Până la un punct acesta a fost un discipol al lui Freud și al psihanalizei, dar de le un anumit moment ideile la care a ajuns au intrat în conflict cu teoria Freudiană. Teoria libidoului nu I s-a părut niciodată suficient de cuprinzătoare pentru a explica întreaga paletă de emoții și problematici umane. Jung simțea că oamenii au mai multe motivații, altele decât cele generate de nevoile sexuale. Una dintre aceste motivații era reprezentată de creșterea emoțională. Ideea lui Jung era că începem să avem simptome în momentul în care eșuăm în a integra multiplele aspect potențiale ale personalității noastre. De cele mai multe ori eșecul acesta este cauza problemelor psihologice care ne aduc în terapie. Pentru mine într-un mod simplist diferențele dintre cine suntem și cine învățăm să fim, lupta între aspect inconștiente ale rezistențelor noastre în fața modelelor expuse în familie, evoluția diferită între ceea ce simțim să facem și rezultatul a ceea ce facem, mânați de complexele generate astfel în inconștient duc la apariția întreruperilor în axa eu sine. De aceea dacă nu reușim să înțelegem cauzele profunde care au dus la această întrerupere, problemele pe care le avem vor ieși cel mai probabil la suprafață în alte forme, fie ca probleme relaționale, fie ca blocaje emoționale etc. Scopul și direcția principală în analiza jungiană este aceea de a construi o relație fluidă cu inconștientul. Jung vedea inconștientul ca pe mult mai mult decât un sac fără fund al amintirilor reprimate și refulate, el privea inconștientul ca pe o sursă de sens și de vindecare. În același timp inconștientul conține și umbra noastră, fațeta noastră întunecată cu care este important să ajungem în contact și pe care este important să o acceptăm, făcând astfel pace cu totalitatea noastră ca ființă. Una dintre metodele prin care jungienii fac asta este prin intermediul simbolurilor, al asociațiilor simbolice și al viselor. Imaginile care se nasc în vise, în imaginația noastră, în proiectele creative și în evenimentele vieții noastre. Simbolurile poartă cantități importante de energie pentru că fac legătura între lumea conștientului și cea a inconștientului, între straturile mentale reprezentânf procesele universale de dezvoltare umană. Procese pe care Jung le-a denumit arhetipuri. Arhetipurile sunt elemente ale inconștientului colectiv, elemente prezente ab initio în structura noastră. Recunoașterea acestor trăsături experiențiale ne poate ajuta să facilităm creșterea noastră ca ființe umane. Jung ne încurajează să învățăm depre dezvoltarea umană, înțelegând și descifrând mitologia, religia, alchimia etc. Urmașii lui Jung au continuat să dezvolte aceste idei, folosindu-se atât de cercetarea științifică cât și de alte curente terapeutice